Moieciu - Bran - Dracula

About Dracula :  Info


Despre comuna Moeciu

Localitatea Moeciu de Jos este situată in judeţul Braşov, pe D.N. 73 Braşov - Piteşti, la 30 de Km de oraşul Braşov, la 25 de Km de Predeal şi la 5 Km de Castelul Bran.

Comuna Moeciu se afla pe una din cele mai vechi cai de acces intre cele doua provincii romanesti: Ardealul si Tara Romaneasca, urmand Depresiunea Tarii Barsei cu Rucar - Dragoslavele.
Comuna Moieciu este alcatuita din sase localitati componete: Moeciu de Jos ca resedinta de comuna, Cheia, Magura, Drumu Carului, Moeciu de Sus si Pestera ca localitati componete.Aceste localitati prezinta caracteristici economice, sociale de dotare si echipare diferite de alte asezari.
Situata in partea sud estica a judetului Brasov, comuna Moeciu se invecineaza in S cu judetul Dambovita, in E cu teritoriul comunei Bran, in N-NV cu teritoriul orasului Zarnesti, iar in V-SV cu comuna Fundata.
Comuna este situata in bazinul ce se desfasoara intre masivele Bucegi si Piatra Craiului, la contractul geologic intre Carpatii Meridionali si Carpatii Orientali.

Cadrul natural prezinta particularitati deosebite, datorata imbinarii armonioase a diferitelor forme de relief (munte inalt, platforma valurita de-a lungul raurilor si vailor ce strabat terenul framantat si modelat de o retea hidrografica bogata) toate acestea creind un valoros potential economic si turistic.
Teritoriul administrativ al comunei cuprinde culmile joase din zona satelor Moeciu de Jos, Cheia, Moieciu de Sus cu inaltimi cuprinse intre 800-1000m, cu zone construite pana la o altitudine de 1000-2000 m (Drumul Carului, Magura, Pestera), ingloband inclusiv inaltimi de 2238 m (vf. Piatra Craiului - 1887 si vf. Bucegi).

Suprafata teritoriului administrativ al comunei Moeciu este de 9491 ha. din care

Teren agricol 2 364 ha

Paduri 5 282 ha

Cursuri de ape 25 ha

Drumuri 70 ha

Terenuri construite 310 ha

Terenuri neproductive 1 400 ha



Caracterizare geografica

Sub aspect fizico-geografic in cadrul perimetrului comunei Moeciu se disting doua mari unitati structurale:

Zona montana

Zona depresionara

Zona Montana cuprinde masive bine individualizate si puternic denivelate ce domina cu aproape 1000m zona depresionara de la poalele lor. Pe latura nord vestica a comunei se desfasoara abruptul estic al Pietrii Craiului reprezentat de o creasta calcaroasa principala - intre varfurile la Om (2238 m) si Turnu (1923 m) - iar pe latura sud estica se desfasoara masivul Bucegi.


Despre comuna Bran



Asezare


Comuna Bran, situată la Sud-Vestul judeţului Braşov şi în Nord-Estul culoarului depresionar Bran-Rucăr, se individualizează prin relieful şi particularităţile economice, istorico-culturale. Comuna Bran, cea mai importantă şi care a dat numele sub care este cunoscută zona, este staţiune climaterică şi punctul de plecare spre obiectivele turistice din Masivii Piatra Craiului şi Munţii Bucegi.

Morfologico-geografic este prin excelenţă un areal montan, dominat de pasul de înălţime al Carpaţilor Meridionali, Bran-Rucăr. Situat la o înălţime de 1 290 m, între Munţii Piatra Craiului – la NordVest- Munţii Bucegi la Est şi Leaota la Sud Est, pasul asigură legătura între Muntenia şi Transilvania. Zona Branului este poziţionată în judeţul Braşov, între cele două depresiuni, numite şi „ţări”, depresiunea Braşov sau Ţara Bârsei şi depresiunea Făgăraşului sau Ţara Făgăraşului.



Organizarea administrativă



Una din cele 43 de comune ale judeţului Braşov, comuna Bran are 4 sate: Bran, Predeluţ, Sohodol, Şimon.

Altitudinea medie 750 m.

Suprafaţa 6 758 ha.

Reţeaua hidrografică

Bogată, cu numeroase izvoare cu debite constante, sunt colectate de pârâul Turcu, afluent de stânga al râului Olt. Pârâul Turcu străbate culoarul Rucăr-Bran şi întreaga comună.



Clima



Climatul este temperat-continentală cu trăsături montane. Temperaturile medii multianuale variază între 4,5ºC şi 0ºC. Cantitatea anuală de precipitaţii oscilează între 750-1300 m în zona montană înaltă. Stratul de zăpadă din perioada de iarnă este neuniform şi discontinuu, durata medie anuală a acesteia crescând odată cu înălţimea, de la 115 zile la Bran şi 215 zile în zonele înalte. Vânturile bat cu frecvenţă mai mare pe culoarul Rucăr-Bran (Bran, Gura Soacrei) şi dinspre Est (Predeluţ) înregistrând 8-10 m/s în sectorul şi peste 10 m/s în sectorul montan înalt.



Vegetaţie



Se caracterizează printr-o etajare altitudinală topoclimatic. În proporţie de 85% vegetaţia este spontană. La peste 1700 m altitudine în Bucegi şi Piatra Craiului sunt zone acoperite cu vegetaţie alpină şi subalpină, alcătuită din pajişti în care predomină Rogozul (Carex Curvula), Păruşca (Festuca Supina), Ţăpoşica (Nardus Stricta), din tufişuri pitice de arbuşti cum ar fi: smârdanul, afinul, jnepenul şi coacăzul precum şi vegetaţie specifică stâncilor cu multe elemente specifice floristice rare, ocrotite de lege, între care Floarea de Colţ, Genţiana sau Ghinţura, monumente ale naturii ca Garofiţa Pietrii Craiului, toate acestea în Rezervaţiile Naturale Piatra Craiului şi Bucegi.



Fauna



Bogată şi variată cu trăsături specifice zonei de munte din Europa Centrală. În domeniul forestier vieţuiesc ursul, lupul, mistreţul, vulpea, râsul, căpriorul, pisica sălbatică, găinuşa sălbatică, cinteza. Sunt declarate monumente ale naturii capra neagră, cocoşul de munte, ierunca, vulturul pleşuv, acvila de piatră.



Resursele naturale



Pădurile şi apele. Roci utile pentru construcţii, argile comune, nisipuri, pietrişuri



ISTORIC


1. Atestarea documentară a localităţii: 1 367

2. Monumente istorice: Castelul Bran





POPULAŢIA



Număr de locuitori 5.573

Structura populaţie active Este de 2324 din care 41,02% a fost angajată în industrie, 20,96% în comerţ, 11,10% în transport şi telecomunicaţii, 2,31% în sectorul agricol (1994). Rata oficială a şomajului era de 11,40% în anul 1999.

Mişcarea populaţiei Conform datelor furnizate de ultimele recensăminte faţă de anul 1997 s-a înregistrat ca urmare a ratei scăzute a natalităţii o scădere a natalităţii de 456 persoane. Se remarcă o stabilitate tineretului. Sesizabilă este o creştere în ultimii 3-4 ani a numărului celor care au o a doua reşedinţă la Bran.



ECONOMIA



Cooperativizarea zonei după 1945, în comparaţie cu cele două depresiuni ale judeţului agriculturii, explică relativ prosperitatea din anii comunismului.



AGRICULTURA



Suprafaţa arabilă a localităţii este 289 ha (4,3%). Din totalul suprafeţei arabile, culturile cele mai importante la reprezintă cartoful (120 ha), trifoiul (60 ha), lucerna (40 ha), ovăzul, orzoaica de primăvară, borceagul, sfecla furajeră.

Pomii fructiferi livezile ocupă 145 ha.

Fâneţe naturale şi păşunile ocupă circa 3825 ha.

Pădurile 628 ha din care 50 ha aparţin comunei Bran.

Alte terenuri 468 ha.



Creşterea animalelor

Există circa 22000 de ovine, 2850 bovine, 2300 porcine, 300 cabaline, 10000 de păsări. Zootehnia reprezintă activitatea de bază a locuitorilor.



INDUSTRIA

Unităţile de prelucrare a unor materii prime locale ca daracuri, ţesătorii de stofe şi postav, cojocării. În domeniul serviciilor există societăţi de transport, comerţ şi alimentaţie publică. O dezvoltare deosebită a cunoscut în ultimul deceniu turismul rural.



CĂILE DE COMUNICAŢII

Relativ dezvoltată ca urmare a aşezării judeţului şi implicit a comunei în mijlocul ţării. Localitate este traversată de DN 73 care leagă Braşovul de Târgovişte. Drumuri judeţene asfaltate asigură legătura cu Poiana Braşov-Râşnov-Bran, Sinaia-Râşnov-Bran şi Făgăraş-Poiana Mărului-Bran. Drumurile vicinale parţial asfaltate au o lungime de 25 km.



TURISM



Cel mai dinamic domeniu de activitate. Prezenţa complexului muzeal Bran atrage mai ales după anul 1990 un număr mare de vizitatori. În acelaşi timp Branul, staţiune climaterică în perioada interbelică, este un punct de plecare spre obiectivele turistice din Munţii Piatra Craiului şi Bucegi.

Organizare Filialei ANTREC în zona Bran explică existenţa în zonă a 250 de pensiuni şi gospodării agroturistice. Un număr din ce în ce mai mare de gospodării au ca activitate principală turismul. Circa 654 de persoane sunt angrenate în această activitate.



.

ÎNVĂŢĂMÂNT



Liceul „Sextil Puşcariu”, 4 şcoli primare şi 2 gimnazii. Populaţia şcolară: 722 de elevi şi 56 cadre didactice.



OCROTIREA SĂNĂTĂŢII

Spital cu 50 de locuri, 3 medici şi 21 cadre medii. Dispensar medical uman cu 4 medici şi 4 cadre medii. Farmacie.







CULTURĂ



Muzeul Bran (înfiinţat în 1957), bibliotecă cu 12.133 de volume şi 1256 cititori (desfiinţată în 2001). 3 cămine culturale în fiecare sat al comunei. Complexul muzeal cu 3 muzee (Castel, Vama Medievală şi Muzeul Etnografic în aer liber). Este unul din cele mai cunoscute şi vizitate muzee din ţară. În ultimii 3 ani (1999-2002) media vizitatorilor care au păşit pragul muzeului a fost de 195.000.



RELIGIA

Confesiuni

După datele recensământului, 94,72% din populaţia comunei sunt de religie ortodoxă, restul sunt adventişti de ziua a 7-a

Biserici şi lăcaşuri de cult

4 biserici ortodoxe în fiecare sat, Case de Rugăciune

Instituţii bisericeşti

Parohiile ortodoxe se află în Protopopiatul Ortodox Braşov şi Arhiepiscopia Ortodoxă a Sibiului (Mitropolia Ardealului).